Judeţ situat la graniţa de nord a ţării, Maramureşul are; o : suprafaţă de 6 215 km2.
Se întinde în partea de nord a Carpaţilor Orientali, acolo unde aceştia se desfac în două ramuri — Rodna (împreună cu Carpaţii Vulcanici de Nord) şi Munţii Maramureşului — închizând depresiunea cu acelaşi nume.

In sud, judeţul cuprinde zona de legătură dintre Carpaţii Orientali şi Apuseni, acea faşie a „munţilor ascunşi“ ai Transilvaniei, din care răsar masivele cristaline Freluca, Prisaca şi Codru. Peste această axă carpatică discontinuă îşi dau mana unităţi din Podişul Transilvaniei, pe de o parte, şi cele ale Dealurilor şi Depresiunilor Vestice, pe de altă parte.

Judetul Maramures

La poala munţilor vulcanici se întinde culoarul depresionar Baia Mare — Copalnic — Lâpuş.
Este un judeţ de munte şi dealuri, deşi părţile joase ale depresiunilor coboară la 135 m pe Someş (la vest de Seini) şi 204 m pe Tisa. Constrastele de altitudine sunt adesea puternice : Pietrosul Bodnei, cel mai înalt punct din judeţ (2 303 m), saltă brusc deasupra Borşei cu peste 1.600 m, iar varful Igniş (1.307 m) domină Depresiunea Baia Mare cu peste 1000 m.

Viziteaza maramuresul si alege o Unitate de Cazare din Maramures pe placul tau!

In partea de nord, limita judeţului este şi graniţa ţării. Ea urmează Tisa, de la localitatea Piatra. Până la est de vărsarea Vaserului (la parâul Boriţa). In continuare, graniţa se înscrie pe cumpăna apelor din Munţii Maramureşului până la Muntele Stânişoara din Culmea Jupania: intre Stinişoara şi varful Preluca Căţelei (1 482 m), graniţa taie un izvor al Oeremuşului (Izvorul Căţelei).

Limita de est se întinde de ia varful Preluca Căţelei, situat pe graniţă, şi pină la Bistriţa Aurie, având ca vecin judeţul Suceava; ea cade perpendicular pe valea Jupania (afluent al Ţibăului), apoi urmăreşte valea Ţibăului pină la valea Canalul, pe care o urmează pană la izvor, trece peste varful Uşor (1 438 m) şi taie valea Şesul înainte de vărsarea în Bistriţa Aurie (satul Şesuri rămâne în judeţul Suceava).

In partea sudică, între valea Bistriţa Aurie şi sud de Culmea Codru, se învecinează cu patru judeţe. Cu judeţul Bistriţa Nasăud limita merge pe Bistriţa Aurie (de la vest de satul Şesuri, comuna carlibaba), din care urcă apoi în pasul Prislop; de aici limita se menţine pe cumpăna apelor, peşte Rodna, până în varful Ţibleş, după care urmează cumpăna stingă a Lăpuşului, până în varful Breaza.

In continuare, pe o mică porţiune are ca vecin judeţul Cluj : pe cumpăna Brezei până la Dealu Sasu (la vest de drumul Măgoaja — Boereni), de unde limita coboară în bazinul Someşului până la Dealu campului.

De aici, se învecinează cu judeţul Sălaj, limita mergând peste râurile Valea cu Mori, Gostila şi Poiana (pe  la sud de cheile Babei); trece mai departe sinuos spre vest pe  valea Baba, peste bazinele Ileanda şi Boiu, urcând în Dealu Purăreţu şi la nord de varful Prisnel; se continuă pe la sud I de bazinetul Fericea, taie sudul Masivului Prisaca şi atinge Someşul în amonte de defileul Ţicău; de aici, spre vest, limita trece paralel cu râul Sălaj (circa 3 km), pentru a urca apoi în Dealu Frasinului (276 m), de unde începe limita cu judeţul Satu Mare.

geografia maramurseului

Către vest, Maramureşul are ca vecin numai judeţul Satu Mare. După un mic intrând în sudul Culmii Codrului, care cuprinde comuna Bicaz, limita merge pe această culme până la varful Capu Tămăşanului (519 m), de unde coboară către Someş, cam pe cumpăna stângă a văii Asuaj; trece, în continuare, la 3— 5 km de Someş, până la nord de Ardusat unde intră în albia acestui râu, urmându-1 până la vest de Seini.

De aici urcă, pe langă Oraşu Nou, din Oaş, pe cumpăna apelor din Masivul Igniş, până Ia pasul Huţa şi cabana Sîmbra Oilor.
De la circa 1 km vest de şoseaua Huţa — Piatra şi până la Tisa este graniţa de stat cu Ucraina.