Primavara, în zona turistica Maramures, se anunta odata cu aparitia primilor muguri si a primelor frunze de mesteacan. De aceea nu întamplator portile maramuresenilor se împodobesc la „Sangeorz” cu ramurii de mesteacan înfrunzite, semn al marii sarbatori a primaverii.

Pretutindeni în Maramures, dar si în celelalte provincii locuite de romani, primavara este anotimpul începerii lucrarilor agricole, ocupatie de baza a romanilor. Nu întamplator, acest moment important este însotit peste tot de obiceiuri transmise peste veacuri pana în zilele noastre.

Obiceiul „Sangeorzului” (23 aprilie), generalizat în toate satele din zona etnografica Maramures, are ca element esential stropitul cu apa, încadrandu-se în categoria riturilor de fertilitate si fecunditate. Si „Tanjaua”, obicei care se practica numai în satele Harnicesti, Hoteni si Sat-Sugatag, face parte din aceeasi categorie. Daca de Sangeorz, în toate satele Maramuresului, fetele sunt stropite pentru „a da roada”, la Harnicesti, Hoteni si Sat-Sugatag este sarbatorit primul om care a iesit la arat, în cadrul obiceiului „Tanjaua” (obiceiul a preluat denumirea protapului de la tileguta plugului).

Iti planuiesti o vacanta in Maraures? Vezi Oferte de Cazare Maramures chiar aici!

În preziua sau dimineata sarbatorii, feciorii îsi împodobesc tanjalele si jugurile cu ramuri de mesteacan si cu panglici colorate si se aduna la casa sarbatoritului. Acesta este asezat pe tileguta si alaiul porneste. Sarbatoritul este pazit de „straji” (fugai), pentru a nu fugi la raul Mara, sa se spele singur.

De la casa gospodarului se pleaca la ogorul care a fost arat primul. Se înconjoara ogorul de trei ori, apoi alaiul se opreste, sarbatoritul se ridica în picioare, toti barbatii se descopera, iar marele pogonici sau biraias, cu bratele ridicate spre soare, rosteste invocatia : „Mandre soare calator, / Apleaca-te pe ogor / Si-ncalze semintele / Sa rodeasca holdele”.

Dupa aceea, alaiul se îndreapta spre raul Mara, unde va avea loc un alt ceremonial, cel al spalarii (purificarii). Toata suflarea satului va asista la actul spalarii. Cel mai batran barbat din sat îl spala pe sarbatorit pe fata si pe maini.
Obiceiul continua cu ospatul de la casa sarbatoritului, unde toti participantii sunt serviti cu bauturi si mancaruri specifice, dupa care se încinge jocul cu strigaturi si cantece de veselie.
În categoria obiceiurilor de primavara intra si cele legate de pastorit („Ruptul sterpelor”, „Focul viu”), precum si cele legate de clacile de gunoi; vara si toamna sunt marcate de obiceiurile legate de seceris, respectiv de „desfacatul malaiului”.