Cea mai mare sărbătoare a creştinătăţii dar şi a primăverii este sărbătoarea Paştelui, Învierea Domnului. Pregătirile pentru praznicul de Paste in Maramures încep odată cu Lăsatul Secului. Aşa cum am văzut mai sus, in perioada Postului Mare sunt interzise jocurile, nuntile, distractille de orice fel. Majoritatea oamenilor din satele maramuresene postesc tot postul Mare.

Exigenţa postului era şi  este atât de mare, incât femeile cu o zi înainte de începutul postului mare, fierbeau toate vasele  cu leşie (apă fiărta cu cenușă) și se pregăteau în mod special pentru această perioadă.

Luni, în prima zi de post nu era voie să umbli cu fire de ată, nici să tai ceva că atunci vei vedea ”zermi” (șerpi) la fel de lungi ca firele. Miercuri și vineri din prima saptămână de post nu se lucre nimic. Se ținea sărbătoare și post ”ca să nu se facă bube și râie” și femeile țineau post pentru bărbați ”să-i ferească Dumnezeu de prilej”.

Mai demult în Joia Mare, se obișnuia ca după ce se ieșea de la biserică, de la ”îngeruntete” (citirea celor douăsprezece evanghelii, când cei prezenți în biserică stau în genunchi), copiii să spargă cu pietre geamurile caselor evreiești ”pentru că evreii L-au răstignit pe Iisus”. Era o pedeapsă simbolică dovadă că acest lucru s-a păstrat şi după ce au plecat evreii din satele maramureșene copiii lovind in joia mare casele evreieşti părăsite.

Vrei sa iti petreci Pasti in Maramures? S-ar putea sa afli multe oferte de Cazare Maramures Paste pentru vacanta ta!

Tot in saptamana mare, mai ales persoanele in varstă, dar nu numai, tin şi astazi post negru, adică de joi şi până duminică după sfinţitul păştilor si primirea Sfintei Împărtășanii nu mănâncă absolut nimic.

Femeile se îmbracă mult mai sobru în haine de culoare neagra, în semn de doliu după Iisus Hristos. Tot în această saptămănă se face curățenie generala în casă și gospodărie. În Vinerea Mare se vopsesc ouăle roşii ca simbol al sângelui vărsat de rănile Domnului Hristos.

Încă mai există și azi o serie de credinţe şi practici specifice acestei sărbători şi care in mentalitatea tradiţională trebuiesc respectate spre binele familiei și  gospodăriei.

În dimineaţa de Paşti, in Maramures, oamenii când se trezesc, se salută cu „Hristos a înviat!” şi apoi se sărută toţi din familie pentru a se întâlni şi în „ceia lume”.

Pentru această mare sărbătoare toţi membrii comunităţii fac tot posibilul sa-si cumpere haine noi „pentru a le aduce noroc”.

Inainte de a merge la inviere, intr-un vas cu apă proaspătă din fântană se pune un ou roşu şi un ban in care se spală pe faţă toţi ai casei. Se stropesc şi copiii din leagăn cu aceasta apa pentru că „apa-i viaţă”. Moneda se lasă trei zile in apă, după care se dă la un copil şi se zice „Dă-mi Doamne şi mie să am de unde da şi la altul”.

În ziua de Paşte, in Maramures, când se trăgeau clopotele pentru inviere, fetele mergeau la o apă curgătoare cu o crenguţă de busuioc pe care o băgau in apă şi se spălau pe faţă. Este bine să se spele pe faţă in dimineaţa de înviere, când se trag clopotele „ca să fie bine văzute în sat şi la joc” şi să li se vindece „orice bubă”.

Cojile de la ouăle roşii se păstrau pe cuiele de pe perete pâna la Rusalii, când se puneau pe straturile din grădină pentru a feri recolta de dăunători, dar foloseau şi ca „leac” pentru animale.

Se crede că cine are pete sau bube pe faţă, dacă in ziua de Paşti le şterge cu o batistă sau cu o monedă, pe care apoi o aruncă prin locurile intens circulate, în timp ce zice: „cum aţi zinit aşa să vă duceţi” sau „cum mere banu de la mine aşa să mereţi şi voi”, va scăpa de ele. Petele, bubele se vor transmitee persoanei care va ridica de jos batista sau banul.

Femeile din casă pregătesc cu grijă şi drag mâncărurile specifice Paştilor: ouă roşii, şuncă fiartă, pască, usturoi, friptură de miel, cârnaţi afumati fierti slănintă, le aşează in desagi, in cos sau traistă, iar bărbaţii. pentru că numai ei au voie să ducă pasca la sfintit, le duc la biserica pentru a fi sfintite de catre preot.

Din toate atimentele sfintite, se dădeau şi la săraci, câte ceva din fiecare.

După sfinţirea bucatelor fiecare bărbat incerca să iasă primul din biserică şi din cimitir cu desagii sau traista cu bucate pentru a fi primul la toate în intregul an.

Femeile şi fetele în ziua de Paşti nu e bine să meargă in vizită la alte case, şi nici să intre primele în casă că „aduc sărăcie” şi îţi merge rău tot anul pentru că „sunt becisnice”. Este bine ca primul care intră în casă să fie bărbat pentru că „aduce noroc”. Toti ai casei mănâncă bucate sfinţite şi dau şi animalelor. Cei care erau la oi in câmp nu mâncau până nu li se aducea mâncarea sfintita.

In dimineaţa de Paşte, după serviciul de înviere şi înainte de a merge la biserică pentru liturghie băieţii umblă „in ptez”. Merg din casă în casă spunând “Hristos a Inviat!”, iar gazda casei caresi răsplăteşte cu ouă roşii, şi mai ales cu bani, le răspunzand „Adevărat a înviat!”

In  ziua de Pasti, dupa masa, barbatii jucau carti in cimitir, iar tinerii se jucau cu mingea”de-a-ntelitelea” (oina). In ziua de Pasti nu era bine sa dormi “ca-ti ploua pologul”.

A doua de Paşti tinerii organizează jocul traditional cu muzică, cu ceterasi, ca semn ca postul s-a incheiat si petrecerile au inceput.

În timp ce feciorii joaca diferite jocuri barbatesti “barbatescul”, “roata” pe fundalul musical striga strigaturi pline de umor uneori cu tenta ironica adresate cuiva anume, sau generale. Tot in cadrul jocului, tinerii mai apoi luau fetele la joc, jocul de doi, fiind binecunoscuta “invartita” de Maramures.