Maramuresul turistic detine o încărcătură, aparte de frumusete si original, fiind purtătorul unei străvechi civilizatii românesti care prin vigoarea ei, găseste astăzi noi forme de expresie, de materializare a fortei sale traditionale spirituale.
Maramuresul este cu porti larg deschise spre turismul intern si international, oferind locuri de o rară frumusete, cazare maramures si relaxare, posibilităti de odihnă si agrement, valori inestimabile ale artei populare traditionale, trăsături etnografice dintre cele mai interesante, ceea ce-i conferă statutul de zonă turistică de primă importantă a tării noastre.
Potentialului turistic maramuresean, personalitatea zonală a acestuia creează posibilitatea delimitării, în spatiul turistic maramuresean, a unor zone cu caracteristici distincte: Baia Mare, si împrejurimi; Maramuresul istoric;  tara Chioarului si, partial, zona Codrului; tara Lăpusului.

Cazare in Maramures

Zona turistica Baia Mare si împrejurimi cuprinde municipiul Baia Mare si localitătile aflate de-a lungul drumului national 1C si a drumului judetean, pe o rază de circa 30 km distantă de municipiul Baia Mare.
Centrul zonei este municipiul Baia Mare: centrul administrativ al judetului, cu multiple obiective turistice. Din punct de vedere geografic, zona se încadrează depresiunii Baia Mare cuprinzand si regiunea muntilor vulcanici, precum si culoarul Somesului. Relieful deluros, prezenta unei retele bogate de ape curgătoare, pitorescul peisajului, în general, la care se adaugă aspecte etnografice si de artă populara specifice, precum si mărturii ale unei îndelungate vieti materiale si spirituale, formează cadrul în care se poate desfăsura o activitatea turistica complexa.

Fii turist Maramuresean. Alege o Cazare Maramures pe gustul tau din unitatile de cazare listate la noi!

Vestigiile istorice care se păstrează partial sau integral, unele dintre ele restaurate si puse în circuitul turistic, oferă perspectiva unui trecut bogat în evenimente si semnificatii: Turnul lui Stefan constructie din anul 1468; Casa Elisabeta ridicată în anul 1446 de către Iancu de Hunedoara; ziduri de piatră si bastioane din 1469, cînd orasul arăta ca o cetate, avînd patru porti de intrare; Bastionul măcelarilor sau Tumul de munitii; Bastionul monetăriei, istoria mineritului, stiintele naturii, mineralogie; Catedrala Sf. Treime, etc.
Colectiile muzeului judetean Maramures păstrează piese arheologice descoperite pe teritoriul orasului Baia Mare ce datează încă din epoca bronzului, dovezi ale unei asezări omenesti din acea perioadă cu elemente de continuitate pană în evul mediu.

Municipiul Baia Mare oferă, de asemenea, prilejul de a vizita colectii muzeale interesante în cadrul sectiilor de istorie, etnografie si arta populara, mineralogie, arta, de pe lînga Muzeul judetean.
Aflata într-o continua extindere si amenajare stiintifica, sectia etnografie formează, în zona Dealul Florilor, un adevărat complex muzeal, cu spatii de expunere pavilionare si în aer liber reprezintănd o adevărată universitate stiintifică populară.

Împrejurimile municipiului Baia Mare oferă posibilităti de excursii, trasee, drumetii si agrement. Popasuri plăcute se pot face la Seini, cu traditii în arta olăritului, si la Băita.

Inainte de a trece Muntii Gutai spre Sighetu Marmatiei, este interesantă vizitarea obiectivelor turistice din Baia Sprie (piese din ceramică, lucrări de pictură), Lacul Albastru.
La Sisesti a trăit si a muncit dr. Vasile Lucaciu, tribunul unitătii nationale; casa-muzeu si biserica Unirii tuturor românilor, edificată de marele patriot în anul 1890, constituie obiective demne de vizitat.

Pensiuni in Maramures

Pe acest traseu, la poalele Muntilor Gutai, într-o regiune colinară, se află statiunea balneoclimaterică sezonieră de interes local Dănesti (350 m altitudine); factorii naturali de cură sunt: apa minerală sulfuroasă, bicarbonată, clorurată, sulfatată, sodică.

In satul Surdesti se păstrează o biserică de lemn, monument de arhitectură, capodoperă a geniului creator popular, cu un turn-săgeată ce se ridică la 54 metri, fiind printre cele mai semete din lume. Cimitirul de aici adăposteste monumente funerare care amintesc de sarcofagele de piatră în stil roman, similare celor descoperite în Gropnita princiară de la Arges.

La circa 30 km de Baia Mare se află orasul Cavnic, care păstrează un monument din blocuri de piatră care poartă o inscriptie în latină: „Usque hic fuerunt tartaris” (Pînă aici au fost tătarii), amintind de ultima năvălire a tătarilor din 1717 si marcînd, totodată, locul unde una dintre hoardele năvălitorilor a fost zdrobită de locuitorii asezării uniti cu cei din satele vecine.

Din Baia Mare se mai pot organiza drumetii pentru a vizita rezervatia naturală de castani comestibili de pe valea Borcutului, valea Usturoiului si Dealu Florilor, rezervatia fosiliferă Chiuzbaia, asezată sub vîrful Ignis, lacul de acumulare si barajul Firiza, lacul Bodi din apropierea complexului sportiv Mogosa, Lacul Albastru.
Un interes deosebit prezintă complexul turistic Mogosa, situat sub vîrful cu acelasi nume (1272 m), avînd capacităti de cazare, restaurant, spatii de parcare pentru autoturisme, partii de schi cu telescaun, cabane Suior si Bodi Ferneziu.

Statiunea climaterică Izvoare (916 m altitudine), situată într-o zonă de platou vulcanic, beneficiază de un cadru natural cu un pitoresc deosebit, de poteci turistice marcate, de un ansamblu de constructii moderne cu elemente din arhitectura traditională, de conditii excelente de odihnă, într-un climat tonic, stimulent, bogat în radiatii ultraviolete si cu o ionizare accentuată a atmosferei.

Maramures

Pe drumul national 18, la altitudinea de 987 m, te întampină Hanul „Pintea Viteazul” constructie modernă, dispunînd de locuri de cazare, restaurant si bar, de locuri de parcare pentru autoturisme. De aici pot fi organizate excursii spre vîrful Ignis, Mogosa sau spre „Creasta Cocosului”  rest dintr-un crater vulcanic, — monument al naturii, stranie fortăreată naturală, care ne oferă o largă panoramă asupra Depresiunii Băii Mari si Maramuresului istoric.

Suntem pe meleagurile unde ti se evocă pretutindeni umbra viteazului haiduc Pintea, intrat deja în legendă. Tara Maramuresului se suprapune, aproape în întregime, peste depresiunea cu acelasi nume. Asezările sale, situate de-a lungul văilor Marei, Cosăului, Izei, Viseului si Tisei, poartă semnul distinctiv al civilizatiei specifice a lemnului materializată în monumentale porti, in architectura populară a caselor si a celorlalte constructii ce configurează universul rural traditional — de la anexele gospodăresti pană la turlele bisericilor din lemn, faima acestor locuri.

Bogătia si originalitatea fenomenului de cultură materială si spirituala populară sunt remarcabile. Iconografia pe lemn si sticlă, pictura murala, arta textilelor, portul popular si ceramica, alături de varietatea folclorului literar muzical si coregrafic constituie elemente ale unui fond cultural străvechi, transmis nealterat, din generatie in generjipc pană în zilele noastre.

In fiecare sat hărnicia, talentul locuitorilor, valori morale fundamentale, îsi au echivalentul în imagini, creatori si mesteri populari, îmbinînd strans utilul cu frumosul, decorativul cu functionalul.
Bisericile de lemn maramuresene – monumente, de arnitectura populara: Desesti (1717), Hărnicesti, Sat sugatag (1642). Asemenea monumente se găsesc apoi in întreaga zona de pe valea Cosaului, la Budesti, la Sarbi, Calineti sau pe valea izei la Barsana, Rozavlea, Ieud si Bogdan Voda, fiind cele mai reprezentative.
In majoritatea asezărilor, alături de vestigii arheologice si de arhitectura populară-straveche sau medievală (Giulesti, Căbnesti, Sarasau, Bogdan Vodă), putem admira diverse instalatii tărănesti actionate de forta apei: mori, piue, viitori, valtori, joagare etc., sau unele mestesuguri traditionale: cojocaritul (Sat Sugatag, Sălistea de Sus), olăritul (Sacel), cioplitul în lemn (Vadu Izei, Valea Stejarului, Feresti sau Săpanta — unde se afla Cimitirul vesel). Tot la Săpanta se lucrează, covoare si cergi diferite de cele executate în restul zonei.

Biserici de Lemn din Maramures

Monumente de arhitectură si locuri cu rezonantă istorică se afla si în zona oraselor Viseu de Sus, Moisei, Borsa. Sunt remarcabile în acest sens casele vechi din lemn, cu inscriptii si datări de la sfîrsitul secolului al XVII-lea.

La iesirea din comuna Moisei, spre Borsa, ne întampină ansamblul monumental închinat celor 29 de tărani exterminati, în anul 1944, de catre armatele horthiste. Realizare a sculptorului Vida Gheza, monumentul-simbol impresionează prin expresivitatea sobră a siluetelor orinduite circular, în forma unui sanctuar dacic, la mijloc avand căusul focului vesnic viu — loc de jertfă si de neuitare.

Pentru că suntem în zona pasului Prislop mintim ca aici are loc, anual, Festivalul folclorului inter judetean „Hora de la Prislop* — manifestare de mare amploare, o admirabila sinteza a spiritualitătii populare maramuresene, simbolizand întalnirile si contactele neîntrerupte dea lungul timpului dintre românii din toate provinciile carpatine.

Pe drumul national 18, la poalele Muntilor Rodnei, se află statiunea Borsa (850 m altitudine) care oferă conditii ideale de fortificare a sănătătii si posibilităti de drumetie. In sezonul rece, partiile naturale si partii de ski, conditii de practicare a sporturilor de iarna.

In cadrul zonei turistice a tării Maramuresului spatiul montan format din muntii Rodnei si ai Maramuresului, de valea Viseului cu afluentii săi si izvoarele Izei — zona în care turismul are diferite functii: agrement, odihna, sport, tratament, pescuit sportiv.

Cazare in Borsa

Din orasele Viseu de Sus si Borsa pot fi organizate excursii pe varfurilor Pietrosul Mare din Muntii Rodnei sau în Muntii Maramuresului, ca si la zonele glaciare Zănoaga Mare, lacurile Iezer, Buhăiescu, din Muntii Rodnei. De un interes special se bucura’ rezervatia naturală Pietrosu Rodnei, cea mai veche zonă orotită din judet.

In intreaga regiune, dar mai cu seamă pe Vaser, Mocanita de pe valea vaserului, văile Vinului, Vinisor, Fantanat se găsesc numeroase izvoare de ape minerale carbogazoase, bicarbonatate, sulfuroase, cu reale. proprietati curative.

Municipiul Sighetu Marmatiei este inima întregului tinut, fiind situat confluenta Izei cu Tisa. In apropiere, pe dealul Solovan, se păstrează urmele unei cetăti dacice, iar descoperirile arheoliogice de la Craciunesti, Oncesti, Calinesti au pus in evidentă dovezi materiale atestand vechimea si vietuirea neîntreruptă a populatiei românesti si în acest spatiu geografic.

Dintre constructiile arhitectonice care se detasează în profilul orasului amintim: biserica reformată cu elemente gotice, constructia fostei prefecturi în formă de cetate, datînd din 1691, clădirea bisericii ortodoxe române cu pictură murală în frescă inspirata din traditiile folclorice maramuresene si executată de artistul plastic Traian Biltiu Dăncus din Ieud, constructia monumentala a Palatului cultural.

Un obiectiv care prezintă, deopotrivă, interes stiintific si turistic îl constituie Muzeul, din Sighetu Marmatiei. Sectia de etnografie prezintă principalele categorii de valori materiale, culturi populare, iar Muzeul Satului de pe dealul Dobăies sînt înfătisate exemplare de o remarcabilă originalitate populară a zonei. Iconografia pe lemn si sticlă, măstile populare, alături de textile, mobilier, porti, ceramică constituie marea atractie a muzeului.

La Sighetu Marmatiei, în fiecare an, la sfîrsitul lunii decembrie are loc Festivalul de datini si obiceiuri de iarnă manifestare vie a inestimabilei traditii populare din zonă.
O mentiune specială pentru monumentele orasului ridicate în cinstea ostasului roman, ostasilor sovietici si partizanilor.
La vreo 20 km de Sighetu Marmatiei se află statiunea balneara Ocna sugatag, obiectiv care a intrat în circuitul turistic national.

Pasti in Maramures

Tara Chioarului si, partial, zona Codrului ocupă zona de vest si sud-vest a judetului, geografic fiind definita de valea Somesului, cursul inferior al Lăpusului, dealurile Lăpusului si Silvaniei.
Vestigii cu valoare arheologica au fost puse în evidenta în mai multe localităti, printre care: Mesteacăn, Asuaju de Sus în locul numit „la cetate”, Oarta de Sus si altele. Somcuta Mare, veche resedinta administrativa a districtului Chioar, atestată documentar din anul 1405, se află în prezent în plin proces de urbanizare.
In zona gasim obiective turistice: Cetatea Chioarului, ale cărei ruine se păstrează si astăzi si care ne evocă evenimentele din anul 1599, cînd aici si-au găsit adăpost ostile domnului român Mihai Viteazul în marea sa încercare de unire a tuturor românilor.

Localitatea Băsesti din zona Codrului, situată în extremitatea sud-vestică a judetului, păstrează memoria înflăcăratului patriot George Pop de Băsesti (1835—1919), unul dintre exponentii de seamă ai luptei pentru unitatea natională. Casa în care a trăit acest tribun al poporului este amenajată muzeistic, păstrînd o bogată colectie de artă populată specifică acestei zone.

In satul Tohat, din raza comunei Ulmeni, unde a trait scriitorul maramuresean Petre Dulfu, a fost ridicat un obelisc în memoria acestuia. Interioarele sînt bogat ornamentate cu obiecte de artă populară, din care nu lipsesc lăzile de zestre, alte piese de mobilier tărănesc, dar, mai cu seamă, stergarele tărănesti, sau motive geometrice.

La Băita de sub Codru, ca si în alte sate, se mai practacă mestesuguri traditionale, cum ar fi cioplitul în lemn (lăzi de zestre si alte piese de mobilier tărănesc), olăritul, cu un specific de factură romană.
Centrul zonei, orasul Tîrgu Lăpus, atestat documentar in anul 1291, este si un centru de ceramică veche, de un specific aparte. Participarea locuitorilor la înfăptuirea Unirii de la 1918 este marcată printr-un monument ce se înaltă în centrul orasului, în semn de cinstire a eroilor săi.

La circa 1 km de comuna Lăpus, pe terasa superioară a raului, s-a descoperit o necropolă tumulară de la începutul epocii fierului, iar la Suciu de Jos, asezări din epoca bronzului.
Bisericile de lemn din tara Lăpusului, constructii monumentale, rezultat al unei străvechi civilizatii tărănesti, se constituie în exemplare de exceptie, cum sunt cele de la Rogoz, Lăpus, Cupseni, Ungureni, Manastirea Rohia.

In ceea ce priveste portul popular, acesta se deosebeste fundamental de celelalte zone de pe cuprinsul Maramuresului, prezentand unde asemănări cu cel din zona Năsaudului. In satele Suciu de Jos, Suciu de Sus, Grosii tiblesului, Lăpus, Cupseni, Costeni costumul popular traditional este, si astăzi, la loc de cinste, fiind purtat cu mandrie si gratie atat în zile de lucru cat si în ede de sărbătoare.

Bogătia folclorului din tara Lăpusului are note specifice: „horea în grumaz* sau „adancată , cantecele la fluier, obiceiurile de la stană, cele de la seceris, de Anul Nou — întregesc farmecul acestei regiuni, reprezentand pentru turism elemente de mare atractie.

Zona montană a Tiblesului se leagă, firesc, de tara Lăpusului. Prin valea Bradului, poteca Grohot, stana de la Piciorul Arcerului, Grădina Zinelor, Izvorul Rău, platoul întins al Tiblesului, varful Arcerul si varful Bradul, cu sura Vracului si satra Pintii pot fi organizate trasee montane care rasplatesc din plin prin pitorescul peisajului. La Poiana Bodzii, Baiui Rogoz si, mai cu seama, la Stoiceni, apar izvoare de ape minerale.