De ce sa alegi Cazare in Maramures?

Maramuresul, prin unitatile de cazare si obiectivele turistice atrage anual o multime de turisti romani si straini, veniti sa cunoasca indeaproape ospitalitatea si gustul mancarii traditionale  maramuresene.

Diversitatea formelor de relief, întinderea pădurii cu bogatul fond cinegetic, specificul etnografic şi folcloric, prezenţa unor monumente istorice şi de arhitectură, multimea pensiunilor traditionale şi prezenţa staţiunilor climaterice conferă judeţului Maramureş un valoros potenţial turistic.

Maramureşul se află într-o fază de creştere rapidă a turismului intern şi internaţional, datorită în primul rând modernizării căilor de acces, a dezvoltării şi dotării bazei materiale precum si a promovarii obiectivelor turistice maramuresene.

Ţinând seama de ansamblul elementelor naturale, istorice, arhitecturale şi etnografic — folclorice siu religioase, ce compun potenţialul turistic, se disting următoarele zone: zona etnogra folclorică a Ţării Maramureşului, zona turistică montană, zona municipiului Baia Mare şi împrejurimile şi zona Sighetu Marmatiei, Viseu, Chioar, Lăpuş.

Maramureşul istoric posedă un potenţial turistic complex şi unitar; renumită prin elementele de etnografie şi folclor, constituie una din puţinele zone în care s-au păstrat aproape nealterate arta populară de o pregnantă originalitate: case, porţi, unelte, ţesături, ceramică, biserici, datini şi folclor, unice prin frumuseţe, semnificaţie, vechime.

Toate acestea sunt întâlnite mai cu seamă in aşezările de pe Văile Marei, Cosăului şi Izei, dar prezente şi pe văile Tisei şi Vişeului multe din ele sunt adevărate muzee în aer liber.

Traseele cele mai frecventate pentru valorile etnografice şi folclorice sunt: a) Văile Marei şi Izei şi b) Sighetu Marmaţiei şi Săpanţa, ce poate fi continuat, peste pasul Huaa, în pitoreasca Ţara Oaşului.

Obiective turistice din Maramures

Pensiuni in Maramures

De mare interes turistic sunt locuinţele şi construcţiile anexe, caracterizate prin ingeniozitatea, eleganţa liniei şi varietatea decoraţiei.

Localităţile Maramuresene care se remarcă prin frumuseţea şi particularităţile arhitectonice a caselor de locuit sunt cele de pe Valea Cosăului: Fereşti, Călineşti, Sîrbi, Budeşti.

În element decorativ de mare originalitate al satelor maramureşene sunt monumentalele porţi durate în stejar, ornate cu frumoase motive puternic reliefate.

Alege din cele mai bune Unitati de Cazare Maramures pentru o vacanta asa cum meriti!

Motivele relativ numeroase sunt: funia împletită, pomul vieţii, crucea liberă şi crucea înscrisă în cerc, floarea de heliant, astragalele, steaua cu cinci raze închisă în cerc său într-o coroană rotată, cercuri concentrice de diametre diferite, bare verticale şi înclinate, vase de flori, şarpele şi linii şeipuite, păsări, schiţa unei figuri omeneşti ori maini deschise.

Cele mai frumoase şi reprezentative porţi se pot vedea în satele: Mara, Sat-Şugatag, Fereşti, Budeşti, Vadu Izei, Botiza, Bogdan Vodă, Ieud, Săpanţa, Petrova.
Infăţişarea pitorească a satelor maramureşene este întregită de siluetele svelte ale bisericilor maramursene de lemn, care vestesc de departe străvechile aşezări.

Deosebit de valoroase ca artă populară şi vechime sunt cele din : Hărniceşti (oare păstrează 3 icoane pictate pe lemn, ce au făcut parte din expoziţia de artă medievală românească organizată în anii 1965 —1966 la Edinburg, Cardiff, Londra, Paris, Stuttgart); Ieud construită în secolul al XlV-lea; biserica din vale, denumită şi „catedrala” de lemn, construită în 1717, este considerată de specialişti ca cea mai reuşită din punct de vedere a armoniei şi proporţiilor.

O mare atracţie pentru turişti este comuna Săpanţa, păstrătoare de tradiţii, datini, ţesături şi folclor.

Cimitirul supranumit „vesel” se remarcă prin monumentele funerare (crucile) lucrate cu multă măiestrie fiind viu colorate (albastru, galben, roşu şi alb) şi pe care sunt reprezentate poeme caracteristice din viaţa defunctului, însoţite de versuri scurte pline de umor. Cimitirul în sine exprimă o concepţie despre viaţă şi o atitudine in faţa morţii.

Fluxul mare de turişti spre cimitirul vesel a generat în satul Săpanţa dezvoltarea unei industrii artizanale legate de ţesături cu foarte mare căutare in rândul turiştilor.

Ţesăturile de casă, confecţionate din canepă, in, bumbac, şi lină se disting prin motivele geometrice ale ornamentaţiei, iar armonia culorilor conferă covoarelor, cămăşilor, zadiilor şi ştergarelor o mare valoare artistică.

Dintre manifestările folclorice de amploare devenite tradiţionale în viaţa cultural artistică a populaţiei acestor locuri, amintim: festivalul „Datini şi obiceiuri de iarnă” care are loc in fiecare an între 22 şi 28 decembrie la Sighetu Marmaţiei ; sărbătoarea „tânjaua”, datină de primăvară (la sfarşitul lunii aprilie) păstrată cu deosebire în satele Hoteni, Hărniceşti şi Sat-Şugatag, obicei care sărbătoreşte munca şi hărnicia ţăranului, declarat drept primul care a ieşit cu plugul la arat.

Portul Traditional Maramuresean

Turist in Maramures

Puternic individualizată şi mai conservatoare este Chioarul şi Codrul ce pot fi considerate de tranziţie, cu numeroase elemente comune cu centrul şi sudul Transilvaniei şi într-o fază avansată de înnoire, în sensul pătrunderii influenţelor urbane, iar în Lăpuş se face simţită influenţa ţinutului învecinat al Năsăudului.

Portul popular maramureşean, de mare originalitate, este încă bine păstrat, deşi factorii de disoluţie acţionează inevitabil şi aici. El se caracterizează prin nota de vioiciune, compoziţie unitară şi armonie decorativă.
Portul femeiesc are cămaşa confecţionată din panză de canepă sau de bumbac, cu ornamente la umăr, utilizând broderia în alb sau policromă. Maneca este terminată cu o manşetă mai largă încreţită în întregime şi brodată.

Zadiile, se pun peste poale, în faţă şi în spate, sub stan, fiind în acelaşi timp un element distinctiv foarte puternic. Au dungile orizontale, colorate (roşu, portocaliu, verde, negru galben).

Pieptarul caracteristic pentru Maramureş, scurt şi strimt, se poartă neîncheiat. Decorul este realizat din solzi de meşină sau broderie de lînică dispusă în cercuri, cu ţinte metalice sau oglinjoare. Pe piept au de o parte şi alta un şir perpendicular de ciucuri, culorile dominante fiind roşie sau vişinie.

Portul bărbătesc maramuresean este mult mai simplu decât cel femeiesc. Vara în Maramureş, pe cap se poartă pălărie (pe creştet) – clop maramuresean – cu bordul mic şi aplecat în jos, care abia acoperă circumferinţa capului şi care are pe margine o panglică lată policromă.

Pantalonii, numiţi gătii, sunt largi, dar mai înguşti decât cei oşeneşti şi mai lungi (până la jumătatea distanţei dintre gleznă şi genunchi) şi pot avea ciucuri obţinuţi din urzeala lăsată liberă.

O caracteristică a portului bărbătesc maramureşan este straiţa petrecută pe după gat, fie din lană, in ţesătură polioromă, fie din panză brodată în general în roşu şi vişiniu.

Pieptarul este fala maramureşanului, permiţiud o largă desfăşurare ornamentală şi cromatică. Este generalizat pieptarul cu ornamentaţie pe toată suprafaţa. Iarna se poartă căciulă, cioareci de culoarea lanei care nu au nici un element decorativ.

Portul popular din judeţul Maramureş şi cu deosebire cel din Maramureşul istoric are numeroase note de sobrietate, frumuseţe şi incontestabilă vechime. In afară de funcţia utilitară, portul are şi o funcţie de recunoaştere. în general este bine păstrat, mai ales cel de sărbătoare şi de aceea se recomandă ca această zonă să fie vizitată de preferinţă in zilele de sărbătoare.

Locuri de Cazare in Maramures

Complexul balneoclimateric Ocna Şugatag foloseşte apa minerală clorosodică pentru afecţiuni ale aparatului locomotor şi ale sistemului nervos periferic.

Staţiunea cuprinde o zonă de tratament cu instalaţii de băi calde, o zonă de agrement cu două bazine de apă sărată şi un bazin cu apă dulce, teren de sport, restaurante, hoteluri, motel, camping.
Sighetu Marmaţiei, situat la convergenţa drumurilor ce străbat văile Mara, Iza, Coşău, Tisa, Vişeu, constituie o bază principală de plecare spre diferitele puncte ale Maramureşului istoric sau regiuni limitrofe.

Muzeul Maramureşean, cu o organizare excepţională, unde se îngemănează bogate şi variate elemente de cultură materială şi artă populară, dezvăluite istoria milenară a Maramureşului.

In parcul oraşului Grădina Morii , situat pe malul Izei, funcţionează complexul hotelier Marmaţia. Frumuseţea parcului, existenţa unor specii rare de arbori, ştrandul natural, fac din Grădina Morii un loc de atracţie şi agrement.

Dealul Solovan situat în apropierea parcului (peste Iza) reprezintă loc de belvedere şi totodată loc propice pentru practicarea sporturilor de iarnă.

Trasee montane in Maramures

Trasee Montane Maramures

In zona montană a maramuresului, specificul este dat de cadrul natural cu largi perspective de valorificare şi amplificare a turismului montan.

Masivul Rodnei cu înălţimi ce ajung la peste 2 000 m, domină prin abruptul său culoarul depresionar Borşa — Moisei cu aproape 1 500 m. Intens modelat în timpul glaciaţiunii cuaternare, păstrează pe versantul nordic circuri, văi, morene, custuri, care întregesc pitorescul peisajului alpin al Rodnei.

De o atracţie deosebită pentru turişti sunt şi cele peste 20 de lacuri glaciare, cele mai frumoase fiind : Iezerele Buhăiescului situate în căldarea Buhăiesou — Repedea, Iezerul Pietrosului şi tăul Lala Mare de sub Ineu. Prezenţa calcarelor a determinat forme de relief caracteristice, de multe ori spectaculoase ca înfăţişare şi măreţie.

Dificultatea ascensiunilor, pitorescul şi varietatea peisajului situează acest masiv printre cele mai frumoase din ţară.

Având în vedere caracterul de rezervaţie a Pietrosului Mare, accesul turiştilor este permis pe poteca ce porneşte din centrul oraşului Borşa şi urcă pe valea Pietrosul şi prin zănoaga Marmotelor, până la staţia meteorologică. De la staţie poteca trece pe lingă lacul Iezer şi urcă la vîrful Pietrosu (2 303 m).

Din şaua Pietrosului, traseul se continuă prin Vf. Eebra şi Buhăieseu până în traseul de pe culmea principală a Munţilor Bodnei (Pasul Şetref şi Pasul Botunda). Accesul este restrictiv dat fiind caracterul de ocrotire a naturii.

Potenţialul turistic al Munţilor Rodnei este întregit de staţiunea balneoclimaterică Borşa. Situată la altitudinea de 850 m, la poalele versantului nordic al Masivului Rodnei in apropiere de curmătura largă a Prislopului, este un loc de odihnă şi tratament, drumeţie şi sporturi de iarnă, fiind o staţiune de atracţie pe tot timpul anului.

Echipată modern şi confortabil, staţiunea dispune de hoteluri, care dispun de restaurante, braserii, terase, bar, piscina, sauna.

In Moisei, la ieşirea spre Borşa, se înalţă un ansamblu monumental format din 12 siluete de bărbaţi, închinat celor 29 ţărani masacraţi de faşcişti în anul 1944 (realizat de artistul maramureşean

Munţii Maramureşului şi Rodnei adăpostesc totodată o bogată şi variată rezervaţie cinegetică şi ihtiologică, constituind încă un factor serios de promovare a turismului.

Pe plaiul înalt al Prislopului la contactul dintre aceste 2 masive, are loc marea manifestare folclorică Hora la Prislop, festival interjudeţean (Suceava, Maramureş, Bistriţa-Năsăud), la jumătatea lunii august, prilej de cunoaştere a portului popular şi folclorului.

Munţii Maramureşului, au intrat în circuitul turistic, cu excepţia văii Vaserului, Mocanita din Viseul de Sus, (un defileu lung de circa 40 km), şi in mai mică măsură valea Ruscovei cu comuna Poienile de sub Munte.

Masivul Igniş, cu relief specific vulcanic, care păstrează fragmente de conuri, cratere şi întinse suprafeţe de lave in care văile au creat chei şi defilee ce alternează cu întinse poiene, constituie o frumoasa şi atrăgătoare zonă turistică. Aici se află staţiunea climaterică Izvoarele, situată la 940 m altitudine, în zona de obarşie a Marei.

Accesul este facilitat de dramul 170 Baia Mare — Izvoarele.

O bogată reţea de drumuri forestiere şi trasee turistice marcate oferă turiştilor largi posibilităţi practicării turismului. De un deosebit interes turistic pentru pitorescul şi ineditul peisajului, o reprezintă : varful Igniş, Cheile Tătarului, Defileul Euncu-Mara, Piatra Bulzului, Pleşca Mare, defileul Şturului, Poiana Ini Dumitru, Valea Neagră.

Creasta Cocoşului poate constitui ea însăşi un obiectiv stimulator pentru turism sau cadru deosebit de favorabil pentru practicarea acestui sport, sau poate fi vizitat ca un monument al naturii.

Cabana Mogoşa este situată sub vîrful cu acelaşi nume, la o altitudine de 750 m pe malul lacului Bodi. Este foarte căutată de schiori, pentru excelenta partie de schi.

Nu departe de cabana Mogoşa 172 se află complexul turistic Şuior, avand locuri de cazare, cantină, piscina, terenuri de tenis, volei, handbal, în curmătura Gutinului, la 989 m altitudine, s-a construit hanul Pintea Viteazul.

Masivul Ţibleşului a intrat de curând in circuitul turistic, ca o consecinţă a modernizării drumului până la Groşii Ţibleşului, de unde un marcaj turistic urcă pe Valea Ţibleşului.

Oraşul Baia Mare, constituie prin obiectivele turistice nivelul de echipare şi bază de plecare spre zonele turistice cel mai important centru turistic al judeţului.

Obiectivele turistice oglindesc in acelaşi timp şi istoria oraşului: Turnul Ştefan construit in secolul al XV-lea, care reprezintă un fragment din vechiul zid de apărare ce înconjura Baia Mare in secolul al XY-lea. Centrul vechi al oraşului cu clădiri in stil gotic, printre care, casa lui Iancu de Hunedoara, este declarat rezervaţie de arhitectură. Muzeul judeţean Maramureş, situat în vechea monetărie a oraşului.

Acestor obiective turistice li se adaugă împrejurimile, care prin frumuseţea şi pitorescul peisajului natural, fac parte din zona de agrement a oraşului: Rezervaţia de castani comestibili situată pe versantul sudic a ramei muntoase, la poalele căruia curge valea Săsarului; Valea Usturoi, o minunată zonă de recreere şi agrement (marcaj turistic din parcul oraşului piuă la varful Pleştioara); Apa Sărată (7 km de Baia Mare), staţiune climaterică de interes local; barajul şi lacul de acumulare Firiza (10 km de Baia Mare), loc de agrement şi turism pentru sfarşit de săptămană.

Alte obiective turistice : Lacul Bodi-Femeziu (6 km de Baia Mare), 600 m altitudine ; Lacul Albastru, situat pe versantul sudic al Dealului Minei (Baia Sprie); Casa memorială Vasile Lucaciu din comuna Şişeşti; biserica de lemn din Surdeşti.